În ultima săptămână tot Internetul românesc discuta intens despre ACTA, așa-zisa viitoare Poliție a Internetului.
Vă prezentăm în continuare un scurt istoric al evoluției ACTA și consecințele negative pe care le va avea adoptarea sa.
ACTA este un acord comercial împotriva contrafacerii, un așa-zis “răspuns la creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafacute și lucrări protejate de drepturi de autor”. ACTA are aplicabilitate atât online, cât și offline. Inițiat de un grup de țări ce include Statele Unite, Elveția, Japonia, dar și Comunitatea Europeană (atenție, nu este UE!), la negocierea ACTA au participat din 2007 state precum Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelanda, Mexic, Iordania, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada. In 2008, conținutul tratatului și al negocierilor secrete au fost dezvăluite de Wikileaks.
La prima vedere tratatul pare unul de bun-simț, garantând respectarea drepturilor de autor. Desigur, asta ne duce prima dată cu gândul la China și ritmul în care sunt copiate produsele de succes. Dar modul în care acest tratat a fost realizat și conținutul lui înseamnă mai mult decât protecția comercială – el ascunde o serie de abuzuri care îl decredibilizează din punct de vedere democratic:
Niciun organism internațional responsabil de proprietatea intelectuală (precum OMPI – Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală sau OMC – Organizația Mondială a Comerțului) nu a participat activ la elaborarea acestui document
Negocierile au avut loc într-un cadru restrâns, fără accesul mass-media sau al țărilor componente UE
Comisia ACTA, instituția care va fi creată odată cu adoptarea tratatului nu este reglementată complet nefiind cunoscute obligațiile sau garanțiile pe care le va aduce această formațiune. Această Comisie va fi numită nu aleasă și va putea stabili noi amendamente ale Acordului.
Documentele care au stat la baza negocierii Tratatului rămân confidențiale
Dacă la început ACTA înseamna un tratat ce lupta împotriva contrafacerilor fizice, se transformă odată cu implicarea greilor din industria muzicală și a filmului (Time Warner, Sony, Walt Disney), într-o poliție a Internetului.
Cum ne afecteaza ACTA? Printr-o serie de amenințări la adresa libertății de exprimare și a accesului la cultură. Printre acestea se numără:
Interesele deținătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate mai presus decât libertatea de exprimare și viata privată
Permite companiilor private să reglementeze libertatea de exprimare
Îi obligă pe furnizorii de Internet să monitorizeze activitatea pe rețelele proprii
Este încurajat un comportament anti-concurențial: companiile mici și medii care intermediază comunicarea online nu vor avea buget pentru implementarea unor sisteme de monitorizare a utilizatorilor
Mai mult, în prezent ACTA este invăluita în mister: nu se cunoaște conținutul final al tratatului (în mod paradoxal acesta va fi făcut pubic DUPĂ semnarea tratatului), iar în SUA Tratatul va fi considerat doar o “înțelegere”, fără forță juridică (spre deosebire de Uniunea Europeană).
Despre modul în care ne va afecta acest Tratat la nivel local și ce pași mai sunt de făcut până va fi pus în aplicare, vom discuta în mesajul următor.
